Time is on my side...

Ilinca in dialog cu Roxana:
- Losana, daca dam timpul inapoi, putem sa fim toti bebelusi!

I-a rămas mic patul. Căutăm alt proprietar.

Ilinca e mare, merge la grădiniţă. Patul ei de bebeluş "i-a rămas mic". Dar este mai mult decât bucuroasă să dea vechiul pat altui copilaş. Aşa că dacă sunteţi doritori să achiziţionaţi un pat de calitate foarte bună - când e vorba de copii, nu facem concesii la calitate, folosit puţin şi cu grijă, la preţ de criză şi negociabil, daţi-ne de ştire.

Pat din lemn de fag

- Patul este din lemn masiv de fag, executat la standarde europene privind siguranţa şi calitatea lăcuirii.
- Dimensiuni exterioare: 124 x 64 cm
- Dimensiuni interioare: 120 x  60 cm
- Patul este vopsit în culoarea natur
- Suportul de saltea este ortopedic - permite susţinerea corectă a coloanei vertebrale a bebeluşului, din lemn masiv de fag nelăcuit, ceea ce permite aerarea saltelei, oferă siguranţă şi o dezvoltare sănătoasă a copilului şi un somn relaxant.
- Suportul de saltea se poate regla pe 3 nivele:
nivelul 1- superior - de la 0 luni până când copilul stă în şezut;
nivelul 2 – de când stă în şezut până când se ridică în picioare;
nivelul 3 - inferior – de când se ridică în picioare până la 3 ani (datorită baluştrilor detaşabili, începând de pe la 1 an copilul poate intra şi ieşi singur din pătuţ pe această cale de acces)
- Lateralele sunt fixe, asigurând un suport sigur, de sprijin, în dezvoltarea şi creşterea bebeluşilor (cu ajutorul baluştrilor învaţă să se ridice în şezut şi apoi în picioare).
- Patutul se livrează cu saltea cu cocos 5 cm şi la dorinţă şi aşternuturi pe dimensiuni
- Patutul este demontabil

Preţ: 200 lei (similar nou costă - 330 lei)
Salteaua din nucă de cocos Pret: 100 lei (similar nouă costă 179 lei)
Cearşafuri pe dimensiuni: 0-10 lei/buc.
O păturică bonus.

Şi alte bonusuri vă aşteaptă!

Ce fac în week-end

Am terminat primul volum din cartea cu denumiri de mobilă de la Ikea. Mergem mai departe, volumul 2. Dan C. Mihăilescu avea dreptate: nu mănânci, nu bei, nu dormi până nu termini de citit!

Getting ready for the Scream

video-

Şi vocabularul... grupa mare!

Vine copilul de la grădiniţă cu cuvinte tot mai noi, tot timpul cuvinte noi.

Ieri a fost în program: TURBA NAIBII. Clar că n-a înţeles ea bine, s-au produs nişte deraieri de consoane. Dar n-o să-i explic tocmai eu acum care consoane sunt greşite. I-am explicat că nu e tocmai frumos să numeşti pe cineva aşa, am încercat - de curiozitate - să aflu ce coleg a auzit (prin casă?) aşa ceva, şi am trecut mai departe.

Azi a venit cu PUŢOAICO! Asta de la aceeaşi colegă care a inventat o poveste cu care să justifice faptul că nu i-a înapoiat fiică-mii nişte inele - de care oricum, Roxi se lipsise fără mare tragedie, însă nu mă linişteam eu cu gândul că se poate minţi aşa "frumos" la 5 ani! Poveste cum că eu i-aş fi dat inelele drept recompensă pentru că mi-a recitat o poezie! Pe care nu şi-o mai aminteşte, când o întrebi, dar era aşa de frumoasă! Acuma, eu înţeleg că aşa i-ar fi plăcut ei să se fi petrecut lucrurile, că nu-i place să mintă şi în acelaşi timp îşi doreşte şi inelele acelea, aşa că i se pare aşa de frumos să le fi primit pe merit, încât ajunge să creadă propria poveste.

Jurnal viral - sau reţetă de supravieţuire fără antibiotic

Dimineaţa, trezirea de voie - de voie de nevoie, trebuie să ne trezim, chiar dacă am dormit azi-noapte, chiar dacă am făcut "mami, ia-mă-mă-n baţe să ne pimbăm de colo-colo, că sunt bolnăvioară". Şi începe programul de dimineaţă:

Se ia recipientul de la aparatul de aerosoli, se umple cu 1 ml ACC şi 2 ml de ser fiziologic, se plasează măscuţa pe faţa copilului şi se porneşte abureala. În timp ce acesta, copilul bolnav, se uită la desenele matinale cu "clubul lui Michiiii" şi "Meni Iscusituuuu", alături de cel sănătos.
Apoi se verifică temperatura. Sub 38 intra-rectal nu e febră, lăsăm copilul în pace, peste 38 e febră, caz în care administrăm antitermicele potrivite.
Se administrează siropul pentru imunitate. Cu seringa de Nurofen, doar cu aceasta se administrează toate "siroapele", e singura care are trecere la copil. Se mai administrează şi celelalte buline, ursuleţi cu echinaceea, vitamina C şi etc.
Se ia apoi aspiratorul şi Batista bebeluşului şi se aspiră mucii, inundaţi în prealabil de câte un jet de apă de mare în fiecare nară.
Apoi se dau 2 fâsuri de Tantum Verde în gâtul roşu.
Când se termină toate, nu neapărat în această ordine, constaţi că a trecut vreo jumătate de oră sau mai bine - căci toate se negociază, se întrerup, se condimentează cu nişte ţipete, cu nişte "mami fac pipi vino să mă ştergi", cu nişte mic dejun frugal şi oricum alergat prin toată sufrageria, cu dus celălalt copil la grădiniţă... Numai bine să te pregăteşti pentru tura următoare de doftoriceală.

Şi după câteva zile bune de stare ne-ameliorată, febră oscilantă, când mai mare când mai mică, nopţi nedormite şi plimbate cu "mami, ia-mă-mă-n baţe", te gândeşti, poate totuşi trebuie antibiotic, hai să nu-mi pun ambiţia cu copilul, hai să... Şi te răzgândeşti când îi scade febra. Şi până la urmă, ca să fii mai sigură, ajungi la hemoleucogramă. Numai ea - şi pediatra care trebuie să interpreteze rezultatul - poate să-ţi spuie de-o fi virală sau bacteriană infecţia, de-o fi copilul "virusat" sau "supra-infectat".
Înţepat copilul de două ori, în fiecare braţ o dată, pentru că la centrul medical unde suntem arondaţi nu se ia doar din deget sânge pentru homogramă, iar mânuţele pufoase nu lasă să se vadă venele, şi când prima venă a fost reperată, s-a şi spart îndată. A plecat copilu' acasă cu o "diplomă de curaj" în braţe, dar nu cred că o mai prind curând pe la analize.

Dar când în sfârşit iei rezultatul care indică infecţia virală, nu-ţi vine să te feliciţi că ai mai aşteptat cu antibioticul? (şi pediatra, la fel).

Lasă, că vine week-endul! Ne-o mai scoate din doftoroase. Hai cu Ozzie! Let me hear you scream!