Thursday, July 10, 2014

Lucruri pe care să nu le spui unui tată care stă acasă

Am demarat pe blog, în urmă cu ceva vreme, un serial de articole cuprinzând "lucruri pe care să nu le spui..." în diferite situaţii. Articolele nu reprezintă (neapărat) punctul meu personal de vedere, sunt doar nişte sintetizări din mai multe surse pe temele respective, traducerea îmi aparţine, dar articolele sunt doar pe alocuri "îndulcite" de câte o opinie personală.

Aşadar, după Lucruri pe care să nu le spui unei mame care stă acasă cu copiii şi, respectiv, Lucruri pe care să nu le spui unei mame care se întoarce la muncă, pentru cei care îl aşteaptă de mult, astăzi m-am gândit să caut şi să compilez Lucruri pe care să nu le spui unui tată care stă acasă cu copiii. Ştiu, la noi sunt mai rare cazurile, dar sunt. Eu personal cunosc un astfel de tătic care stă acasă şi îşi creşte copilul, iar alţi doi astfel de tătici au ieşit recent din concediul de paternitate. Foarte des însă întâlnim tătici implicaţi - altă generaţie! În Statele Unite în schimb, numărul acestora este în creştere - după cum arată studiile (vezi şi graficul alăturat, sursa)



Aşadar, dacă te pregăteşti să devii un tată care stă acasă cu copiii, aşteaptă-te ca lumea să te întrebe tot felul de lucruri... interesante, potrivit mai multor surse, printre care şi aceasta.

La început, pentru că stai cu un nou-născut şi eşti mereu obosit, probabil că o să iei personal lucrurile şi or să te enerveze toate aceste întrebări. Eşti nou în breasla asta, te chinui să îmbrăţişezi acest statut şi să te identifici cu noul rol, în timp ce încerci din răsputeri şi să nu faci totul varză, să nu uiţi bebeluşul pe undeva, să nu uiţi să-i schimbi scutecul, să îi pregăteşti masa, să îl ţii pe burta ta, să te alături unui grup de joacă, să faci curat în baie - uff! Nu e de mirare că o întrebare mică mică, oricât de nevinovată, te poate scoate din sărite.

Dar pe măsură ce trec lunile şi anii şi devine tot mai evident nu numai că te descurci, dar chiar că te descurci de minune, unele din aceste întrebări probabil că nu vor mai avea puterea decât să te facă să zâmbeşti. Vei fi deja tată cu state vechi, profesionist, regele scutecelor şi al locurilor de joacă şi vei privi aceste întrebări mai puţin ca pe nişte remarci ironice la adresa speciei bărbăteşti şi mai mult ca pe o fereastră în noţiunile sociale de parenting ale secolului 21.

sursa foto
Taţii nu trebuie să se numească cu cuvântul "mamă" ca să fie buni părinţi, să fie implicaţi, să stea acasă sau pur şi simplu să se afle acolo unde e nevoie de ei. Şi totuşi, judecând după întrebările de-a dreptul nebuneşti care le sunt adresate tot timpul, parţial asta se aşteaptă. Aşa că vă rugăm, dacă vreţi să nu vă faceţi de râs, iată o listă de lucruri pe care să nu le spuneţi unui tată care stă acasă cu copiii. Copii reali, vii, fizici, şi pe care nu îi scapă în cap.

1. Nu pronunţaţi cuvintele "Domnule" şi "Mămică" unul lângă altul. Niciodată! Bărbaţii care au un job de parenting full time sunt numiţi Tătici, Taţi, pentru că asta sunt!

2. Nu spuneţi: "Oh, nu! Ai fost dat afară de la serviciu?" atunci când aflaţi că tipul din faţa voastră stă acasă cu copilul. Puteţi în schimb să-i cereţi să vă povestească cum a ajuns la acest statut.

3. Nu întrebaţi dacă are vreo bucurie la mămicile de la Asociaţia Părinţilor. Nu! Nu trebuie să vă mai explic de ce, aşa-i?

4. Nu spuneţi niciodată lucruri precum: "Meştere, cred că la voi în casă cântă găina!" S-ar putea să vă alegeţi cu o morală pe teme de gen.

5. Nu spuneţi: "Te scot în club în seara asta şi ne facem mangă!" N-o să se întâmple! Copiii sunt amplificatoare de mahmureală de la ora 6 dimineaţa.

6. Nu spuneţi: "Meştere, viaţa ta e o porcărie". Pentru că nu e aşa. El are parte de o viaţă deschisă, minunată şi posibilitatea să se afirme (mare parte din timp).

7. Nu spuneţi: "Doamne, aş vrea eu o slujă uşoară ca asta!" Da, "slujba" asta are în ea multe lucruri minunate. Dar nu e uşoară.

8. Nu întrebaţi: "Şi chiar schimbi tu însuţi pamperşi plini de pipi şi caca?" Dar ce credeţi, că e o prinţesă a scutecelor?

9. Nu spuneţi: "Trebuie să-l sun pe Cutare şi Cutare şi să le povestesc ce ţi s-a întâmplat". Faptul că este un tată care stă acasă cu copiii este alegerea lui, nu un meteorit sau altă ciudăţenie.

10. Nu întrebaţi: "Eşti bine?" În schimb, întrebaţi-vă pe voi înşivă "de ce naiba aş crede că nu e bine?"

11. Nu spuneţi: "Wow, deci eşti babbysitter, stai cu copilul toată ziua?" Ceea ce face el se numeşte "creşterea copiilor", indiferent dacă cel care face asta este bărbat sau femeie. Babbysitter-ii sunt persoane care doar se supraveghează copiii vreo două ore, îţi mănâncă tot popcorn-ul la microunde şi apoi se duc acasă la ei. Taţii sunt părinţi.

12. Peste o generaţie sau două, puteţi chiar să lăsaţi deoparte din expresia "taţi care stau acasă cu copiii" cuvintele "acasă" sau chiar "stau acasă". Taţii pot, de fapt, să fie găsiţi acasă cu copiii, de obicei. Şocant, ştiu.

Spuneţi pur şi simplu: "Ce mi-ar plăcea să fac şi eu asta".

sursa foto
Unii dintre taţii care stau acasă cu copiii spun aşa: "Nu suntem mame. Suntem mai buni decât mamele!" :)

Încercare de revenire la scris

Uf, că dificilă mai e revenirea! Aşa mi se întâmplă ori de câte ori fac o pauză mai lungă de la scris: cu cât e pauza mai lungă, cu atât mai greu îmi e să reiau această îndeletnicire, altfel extrem de plăcută mie!

Ideea este însă că pe de o parte, unele chestiuni sunt perimate. Adică vroiam să scriu despre ele la un moment dat, mă reprezentau atunci, dar cumva, vindecarea acelor probleme mi-a venit pe altă cale, iar acum, dacă aş mai scrie acele lucruri la modul personal, nu m-ar mai reprezenta. Şi cum să aştept apoi de la voi cuvinte vindecătoare, când de fapt nu mai e de actualitate problema?

Pe de altă parte, tot în vine în minte expresia latinească cui prodest? (pentru cine nu a învăţat limba lui Ovidius Naso, exilatul la Tomis, expresia înseamnă "cui foloseşte", "cine are de câştigat")... Cu alte cuvinte, cine ar avea ceva de învăţat de pe urma experienţelor descrise aici, de orice fel ar fi ele?

Aşa că, to make a long dilema short, voi începe să scotocesc prin drafturi, poate mi se desţeleneşte peniţa asta îngheţată între timp şi voi putea să mai produc şi altceva.

Stop joc

După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici.