Aş minţi dacă aş spune că nu mi-e (puţin) teamă de perioada adolescenţei ce va veni pentru copiii mei direct, dar şi pentru noi - consecinţe indirecte! Numai dacă mă gândesc la propria adolescenţă şi mi se ridică părul în cap! Câţi peri albi i-oi fi scos eu mamei atunci, numai tonele de vopsea de păr pe care şi le aplică stau mărturie!
Perioada aceea cuprinsă între copilărie şi maturitate, tranziţia aceea plină de schimbări, fizice şi psihologice, plină de conflicte cu tot ce îi înconjoară, inclusiv sau mai ales cu ei înşişi... Dar cică (de la Francoise Dolto citire) e de bine când ai conflictele acelea la vârsta respectivă, şi nu le laşi nerezolvate până mai târziu, în alte etape ale vieţii!
Aşa că, trebuie să mă înarmez cu multă, multă răbdare. Şi poate un simţ al umorului ascuţit, treaz, n-ar strica.
De exemplu, ca în afişul acesta - din folclorul popular circulant pe net - pe care îl găsesc ironic corect! :)
No comments:
Post a Comment