Bag seamă că în sfârşit a venit vacanţa! Şi dacă tot e vacanţă, hai să-mi permit luxul să mă îmbolnăvesc. Căci într-adevăr, e un lux pe care nu mi-l permit când am de alergat toată ziua de colo-colo, şcoală, casă, engleză, piaţă, spălat, călcat, şcoală, chitară, mâncare, plătit utilităţi, înot, pian, supermarket ... şi aşa mai departe.
Viroză o fi sau exces de îngheţată? Efectul vremii capricioase şi ploioase sau aerul condiţionat din maşină? Cert e că am sărbătorit primele zile din vacanţa mare... cam aşa: acea afonie totală care mă apucă pe mine cel puţin o dată pe an, iar acum sunt la episodul tuse de mă îndoaie, tuse iritativă până simt că fac pe mine, de-a dreptul (scuzaţi expresia).
A început cu durere de gât. Ca ghimpii din reclama de la TV îmi simţeam gâtul tot mai îngust şi mai dureros! Apoi mi-am pierdut vocea de tot, spre bucuria celor pe care îi bat întruna la cap. Daaaar, de parcă nu era de ajuns, apoi am început să tuşesc. La început mai puţin, aşa, de probă, şi azi-noapte dintr-o dată, am adormit greu din cauza acceselor de tuse, şi m-am trezit pe la 1 noaptea, când am decis că e cazul să îi las măcar pe ceilalţi din casă să doarmă, aşa că m-am instalat în faţa televizorului. Mai aţipeam, legănată de o emisiune în reluare, într-un moment de acalmie, mai băteau plasele în geam, mai ieşeam pe afară să ridic un ghiveci trântit de vânt, mai aţipeam din nou... Şi aşa m-am distrat până pe la 5, când deja la geamul din sufragerie mijea o geană de lumină. Atunci am simţit că pot să adorm şi eu, am închis televizorul şi m-am mai trezit abia pe la 8, cu un pupic de-al Roxanei pe obraz.
Nu prea pot să iau antiinflamatorii din cauza tratamentului cu anticoagulant, aşa că am tratat-o până acum cu ceaiuri de fructe cu lămâie şi miere... şi multă încredere că mâine voi fi mai bine!
Ce să zic? Sănătate tuturor! Sper să nu mai vină şi altă etapă şi să încep să fiu mai bine... Că vacanţa asta e tânără încă, mai avem şi altele de făcut! :)
Despre una, despre alta, ce mai facem, ce mai citim, sau ce gânduri mai gândim.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Stop joc
După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici.
-
În vacanţa de după vacanţă am fost la munte. La munte era zăpadă. Multă şi frumoasă zăpadă. La munte se schiază. Roxana a făcut cunoştinţă c...
-
Venind în întâmpinarea celor care doresc să citească despre diversitatea acestor situaţii şi spre disperarea celor care nu înţeleg ce e cu c...
No comments:
Post a Comment