Ne gîndim la mîncare de 200 de ori pe zi

Dacă tot am umblat la dosarul cu “evenimente de care m-am bucurat, și nu am apucat să împărtășesc și altora”, hai să vă povestesc despre Bodyology: Femeia, unul din evenimentele din seria “Bodyology”.

Larisa Petrini, Health Coach, a spus în cadrul evenimentului:

80% din nivelul nostru de sănătate are legătură cu ce, cum, unde mîncăm (potrivit Organizației Mondiale a Sănătății). Potrivit unui studiu realizat de Cornell University, într-o zi o persoană are aproximativ 200 de gînduri legate într-un fel sau altul de mîncare. La noi în țară, 50% din totalul căutărilor pe Internet sunt legate de mîncare.

Există 40.000 de diete pe piață la nivel internațional. De ce există așa de multe? Pentru că:
1. nu funcționează
2. ca să mențină vie discuția despre mîncare
3. ca să crească valoarea industriei care se ocupă de topirea grăsimii.

Cea mai bună dietă e cea pe care nu o ții. O dietă duce la:
- frustrare
- deprivare
- rezultat efemer
- pierdere în greutate, dar și slăbire funcțională a organismului

Istoria a demonstrat că putem supraviețui 90 de zile fără mîncare, dar numai 72 de ore fără apă.

De ce mîncăm? Iată o serie de motive, sau “triggere”:
familie
prieteni
distanță
ambalaj
recipiente
culori
forme
etichete
miros
etc

Așadar, 80% este decizie inconștientă. De exemplu, s-a demonstrat statistic că “smell is a business” cînd într-un supermarket existența unei patiserii cu producție proprie a sporit vînzările cu 30%.

586,3 miliarde de dolari americani – este valoarea industriei care se ocupă cu topirea grăsimii
195 miliarde de dolari – cu această sumă estimează ONU că putem rezolva foamea la nivel mondial

La vîrsta de 40-50 de ani pierdem 15% din masa musculară, iar apoi acest proces e tot mai accelerat. După 40 de ani se modifică metabolismul femeii. Trebuie să mîncăm mai puțini carbohodrați. Acești carbohidrați ne dau cea mai multa energie, dar trebuie să o și “cheltuim”.

După 35 de ani începe un război între mușchi și grăsime. Punem 1% grăsime și pierdem 15% mușchi,
Are loc un declin fiziologic – reflexe mai lent, hormoni, putere de recuperare mai mică, astfel:
18-20 de ani – prima “cădere” a sistemului
25-30 de ani – a doua
35-40 de ani – a treia

Excesul de kilograme nu reprezintă doar o problemă estetică, ci și hormonală, musculară etc.
Mîncarea procesată conține acele “whites”: zahăr, făină, sare, unele produse lactate, care sunt nocive pentru corp.
Formulele perfecte nu există. Alege ce ți se potrivește.

Procentual, energie și vitalitate:
- genetic 3%
- personal 80%
- structural (mediu) 15-17%

Ar fi bine să îndepărtăm toxinele din jurul nostru, prin acestea înțelegînd plastic, mediu toxic, metropolă poluată, ustensile de bucătărie, țesături purtate – toate ar fi de preferat să fie naturale.

Așadar, pe lîngă hrană, avem nevoie de:
- mișcare
- somn
- hidratare
- respirație

10% din europeni, adică 50 de milioane de oameni din Europa suferă de tulburări de somn, a declarat Dr. Dan Mitrea, Medic Neurolog. 36% din viață dormim. Dar pe lîngă durată, contează și calitatea somnului.
Hipofiza din creier secretă hormonul STH de creștere (la copii) și frumusețe doar noaptea, în timpul somnului. De aici vorba “somn de frumusețe”.
Dl dr Mitrea a povestit despre ritmul circadian și tulburările de ritm circadian, stări de somn și veghe.
Parasomniile - tulburări care ne pot da semne despre cum va fi creierul copiilor peste 20-30 de ani.
Somnambulismul nu e considerat patologic la copii.