Wednesday, August 22, 2012

Davai ceas?

Am terminat clasa I, acum mulţi ani, premiantă cu coroniţă, cum altfel? În acel an, mama a inaugurat un obicei pe care l-am ţinut apoi ani de zile, poate chiar până la terminarea şcolii generale: după festivitatea de premiere, ne ducea la cofetărie. Ne scotea în oraş, cum ar veni.

În plus, cu acea primă ocazie de premiu, am primit cadou un ceas de mână. Era ceva important la acea vreme să ai propriul tău ceas, la 7 ani şi ceva! Eveniment pe care l-am apreciat ca atare! Tataia m-a dus la Bucur Obor, raionul de pe dreapta, care întâmplător a supravieţuit, şi azi tot gablonţuri şi ceasuri vinde.
Foto
Unde am dus-o şi eu ieri pe Roxi.

Nu, nu, nu a luat premiul I, nici măcar nu a terminat clasa I, pentru că abia acum începe. Dar ştiţi vorba aia, capra sare masa, iada sare casa.

Aşa că, la cererea copilului şi ca să-i răsplătesc eforturile recente de a fi învăţat orele, ceasul, am decis să i-l iau de acum.

Unde mai pui că, de fapt, îl va primi cadou de la bunica ei, noi doar trebuie să-l alegem pe cel preferat.

Ce, credeţi că ne-a plăcut vreun model? No way! Nici acolo, nici în restul magazinului, nici... nicăieri. Numai HaneMontane pe curea, numai rozuri ciclamene...

Păi, nene, ceasul pe care l-am primit eu acum atâţia ani era şi mecanic, şi rusesc, şi îl mai am şi acum, încă în stare de funcţionare! Nu-l mai folosesc pentru că mi-e lene şi uit să-l întorc, dar el funcţionează.

Aşadar, unde găsim un ceas de copil decent, frumuşel? Nu cel mai scump posibil, pentru că mă aştept să-l piardă sau să-l uite pe undeva la până se obişnuieşte cu ideea :)
(Şi poate mai ajunge tăticul ei prin State să-i aducă unul din ăsta, cum vi se par astea?)

Am văzut şi pe site-uri româneşti modele drăguţe, însă mi-e cam lene să comand de pe net, aş vrea să fie aşa, l-am văzut, ne-a plăcut, l-am luat.

No comments:

Post a Comment

Stop joc

După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici.