Adolescenţii, fumatul şi... trainingul pentru părinţi

Când am văzut aseară anunţul Dianei Vasiliu, terapeut antifumat şi mentor prevenţie adolescenţi, mi-a venit brusc o mare dorinţă să vă povestesc despre fumat. Probabil că toţi am trecut prin experienţe asemănătoare. Dar vreau să vă povestesc aici propria mea experienţă legată de fumat.

sursa foto

În clasa a opta, la petrecerea de sfârşit de şcoală generală ("bairam", îi zicea "pe vremea mea", nu ştiu acum cum mai zic absolvenţii), am văzut că două dintre colege au dispărut în curte şi au revenit după scurt timp, mirosind a ţigară. Cunoşteam mirosul, părinţii unei prietene vecină şi de-o seamă cu noi, la care mergeam să ne jucăm, erau fumători şi mereu ajungeam acasă cu hainele "puţind", cum se exprima mama. Am crezut că mi se pare, sau cel mult, că fusese un gest de demonstrare a maturizării. În fond, terminam şcoala, nu?

Dar iată că a venit şi vremea liceului. În cazul meu, această perioadă a coincis schimbările de după Revoluţia din 1989, am prins "pe viu" toate aceste schimbări, care au coincis cu adolescenţa mea, rezultând într-o perioadă foarte rebelă. Îmi amintesc cum plecam de la liceu după ore, sau chiar în timpul unora dintre ore, la barul de peste drum, cum una dintre colegele deja fumătoare, o "prietenă bună", m-a convins să trag fumul în piept - până atunci doar pufăiam din ţigară, adică o aprindeam şi o ţineam în mână doar aşa, ca să fiu şi eu "ca grupul". Îmi amintesc că mi s-a făcut rău, ameţeam, nu mai vedeam nimic şi îmi era greaţă. M-au scos afară din bar, pe o băncuţă, şi îmi amintesc şi acum hazul lor, comentariile privind culoarea albă ca varul din obrazul meu... dar şi ambiţia mea în săptămânile următoare să le demonstrez că pot totuşi să fumez şi fără să mi se facă rău! De la înălţimea celor peste 20 de ani de atunci nu pot decât să spun: Nu uitați cât de mare poate fi presiunea grupului!

sursa foto

De-atunci în fiecare seară era ca şi cum mă lăsam de fumat, şi fiecare primă ţigară din ziua următoare îmi amintea de răul primei ţigări ever. Am dus-o aşa ani de zile. Cu pauze când eram însărcinată şi când alăptam, pentru că mereu am spus că nu le pot face acest rău conştient copiilor mei, cu reluări după aceea, la cea mai mică supărare, aveam impresia că o țigară mă poate calma.

Şi poate aş mai fuma şi astăzi, aşa, chinuit, cu rău la fiecare primă ţigară a zilei, un pachet în 2-3 zile, dacă nu mi se întâmpla acel eveniment nefericit care m-a dus în spital, problemă de sănătate care nu a fost direct determinată, dar mult agravată de fumat. De atunci au trecut 2 ani şi 3 luni - deci de când sunt "În sfârşit, nefumător", cum spune titlul cărţii lui Allan Carr.

sursa foto

La petreceri sau seri în oraş fumam mai mult, în fond, ce să faci cu mâinile, nu? Doar aşa se spune. Şi cum poţi să duci o discuţie ore în şir, dacă nu "combaţi" şi cu tutunul alături! Şi asta se spune.
De fapt, câte nu se spun! De atâtea ori am auzit în jurul meu despre acea fatidică sumă a viciilor care e aceeaşi la toţi, că de ceva tot trebuie să murim, că mai batem un cui la capacul coşciugului de fiecare dată când mai aprindem o ţigară, că decât să fumezi pasiv de la cei din jurul tău, mai bine fumezi activ... Un întreg folclor care să justifice oarecum, să pună o vorbă bună, un folclor construit de creativul popor român în jurul acestui obicei.

Acum câteva zile, o amică îmi povestea de o adolescentă de 16 ani care primeşte bani de la mama ei ca să-şi cumpere pachete de ţigări, nu pentru că mama ar aproba fumatul fiicei sale, ci de teamă ca nu cumva adolescenta să ajungă să-şi cumpere la bucată, deci ţigări mai greu de controlat, care ar putea conţine eventual şi altceva decât tutun.

Ce mi-a spus mama mea despre fumat, când eram eu adolescentă? Că "mamă, nu e bine să fumezi", dar aşa, cu vocea celui care nu crede, de fapt, că aş avea nevoie de aceste sfaturi, pentru că le ştiu şi eu, e evident! Pentru că în casă la noi nu s-a fumat niciodată. Aveam o vecină în vârstă care fuma, dar mereu asociam fumatul cu bătrâneţea, ca un fel de paleativ al ei. (cu toate că trebuie să recunosc că, deşi nu îmi plăcea cum mirosea la ea în bucătărie, unde fuma, totuşi îmi plăcea mirosul din tutungerii, acele magazine pe care cei născuţi după 1990 probabil că nici nu le ştiu, unde se vindeau ţigări, ziare, dar şi tot felul de alte mărunţişuri)

sursa foto

Acum însă, cum am mai spus deja, presiunea grupului, a acelor aşa-zise "norme sociale", este enormă. Şi ea începe tot mai devreme. Nici nu ştiu dacă începând să discuţi cu copilul de pe la 12-13 ani despre fumat nu e deja prea târziu! Pentru că nu mulţi sunt cei care ştiu că ŞI ŢIGĂRILE SUNT DROGURI. Cele mai rele, tocmai pentru că nu se spune despre ele nimic în acest sens. Deja văd copii de la şcoala fiicelor mele, copii de clasa a cincea, a şasea, deci copii! - care fumează în părculeţul de lângă şcoală!
Sinceră să fiu, nici eu nu ştiu exact ce ar trebui să le spunem copiilor, adolescenţilor, despre fumat. Am însă norocul de a fi tradus de curând o carte foarte bună, a unei autoare dragi mie, pe tema asta - nu vă spun mai multe ca să nu vă stric surpriza, dar vă voi anunţa când apare cartea!

Ştiu însă pe cineva care ne poate învăţa ACUM cum să le vorbim copiilor noştri adolescenţi despre fumat.
Şi aşa ajungem la anunţul despre care vă pomeneam la început:

Diana Vasiliu, singurul terapeut în terapie antifumat Allan Carr din ţara noastră, care ţine deja cu succes de mult timp terapii antifumat pentru adulţi ce doresc voluntar să lase în urmă acest viciu, care deja a susţinut câteva evenimente pentru adolescenţi în licee, unde le vorbeşte direct despre efectele fumatului, deci Diana Vasiliu organizează pe 19 mai un Training pentru părinţi exact pe tema "Cum să le vorbim adolescenţilor despre fumat?". 

Evenimentul va avea loc la Ceainăria Cărtureşti Verona, începând cu ora 18.00. 
Diana spune:
"Vino să descoperi strategiile care dau roade, astfel încât discuţiile cu copiii tăi să aibă efectul dorit".
Costul trainingului este 50 de lei - un preţ mic, pentru un beneficiu atât de mare: veţi primi informații despre ce înseamnă capcana fumatului, ce schimbări reale se petrec în timpul adolescenței, veţi primi câteva instrumente utile în lucrul cu adolescenții, iar toate acestea vor contribui inclusiv la îmbunătățirea relației cu copiii voştri.

Mai multe informaţii puteţi găsi pe pagina eventului de pe Facebook.