Am înţeles pe pielea mea ce înseamnă aceea "tusea şi junghiul".
Tusea care mă zguduie nu mă lasă să mă odihnesc la orizontală.
Junghiul din spate nu mă lasă să stau în picioare.
Din această dilemă nu pot ieşi.
Vestea bună e că Ilinca e bine, azi a mers la grădiniţă după săptămâna de convalescenţă acasă. Amândouă tuşesc uşor, dar înţeleg că e o tuse trenantă după viroză. O viroză care a pus la pământ pe mulţi dintre colegii de grădiniţă ai fetelor. Spre exemplu, la grupa mică marţi, pe 1 martie, erau 5 copii prezenţi din cei 22 înscrişi.
Unde eşti tu, primăvară, cu sănătatea ta cu tot?
Despre una, despre alta, ce mai facem, ce mai citim, sau ce gânduri mai gândim.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Stop joc
După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici.
-
În vacanţa de după vacanţă am fost la munte. La munte era zăpadă. Multă şi frumoasă zăpadă. La munte se schiază. Roxana a făcut cunoştinţă c...
-
Venind în întâmpinarea celor care doresc să citească despre diversitatea acestor situaţii şi spre disperarea celor care nu înţeleg ce e cu c...
No comments:
Post a Comment