Despre

Blog de familie, căţel şi purcel, de plimbări, vacanţe şi concedii fără plată, de poveşti, istorii şi geografii, de frustrări, complexe şi isterii, de bârfe, superstiţii şi prejudecăţi, de exclamaţii, afirmaţii şi interogaţii, de dor şi corazon de papel... într-un cuvânt: o întreagă Blogonovelă! Blog de famILIE, marca Ilie. Anca Ilie.

După pregătirea academică, sunt filolog clasicist (absolventă de Studii Clasice, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine, Universitatea Bucureşti), cu masterate suplimentare în comunicare şi relaţii publice (la SNSPA) şi istorie (la Central European University, Ungaria, sub îndrumarea profesorului Sorin Antohi).

Însă, după mai bine de un deceniu de presă de specialitate (IT&C - sute de reportaje, interviuri, studii de caz, studii de piaţă pe teme de tehnologia informaţiei şi comunicaţii) şi organizare de evenimente (atât pentru Agora Media, cât şi, individual, pentru alţi clienţi - cum ar fi, conferinţa naţională de Open Agile sau de open source eLiberatica), acum, parcă mai mult decât atunci când eram copil, îmi place să mă joc.

Mă joc "serios" cu cuvintele scrise, pe care le combin (scriu articole, recenzii, prezentări, posturi pentru blog sau alte site-uri) sau le traduc (cărți non-ficion, beletristică sau diverse documente).

Şi-apoi, am şi două colege de joacă de toată isprava, în cele două fiice ale mele - Roxana şi Ilinca. 

În rest, mă joc cu "Blog de tot felul" - Blogonovela1.Blogspot.com, şi îi anunţ şi pe alţi părinţi despre evenimentele jucăuşe pentru copiii lor în "Gazeta culturală a copiilor" - B24Kids.Blogspot.com.

Dintre ocupaţiile prezente sau trecute găsiţi câteva prin paginile alăturate - ceva contribuţii la revistele online Club Diverta şi Catchy.ro, traduceri de carte - au apărut câteva zeci de cărţi în traducerea mea la editurile RAO, Litera. Dar şi alte variaţiuni pe aceeaşi temă.

Date de contact:
email: ilieancacristina@gmail.com
Facebook/Anca Cristina Ilie

Popular posts from this blog

Prin ce chinuri te trece o fiică (pre)adolescentă

Ruşine, arbitrelor!

Pe cărări de munte. Sau despre autocunoaştere şi depăşirea limitelor