Posts

Showing posts from January, 2014

Felii dintr-o carte: Murakami, 1Q84

Haruki Murakami, 1Q84, volumul I
- fragmente-

Poate că cea mai importantă lecţie pe care oamenii o au de învăţat din istorie este că "la vremea aceea, nimeni n-a ştiut ce-o să urmeze".
***
Adevărul e că te simţi mai în siguranţă când te afli de partea celor care ostracizează, nu de partea celor ostracizaţi. Îţi spui "bine că nu sunt eu ăla!" În orice epocă şi în orice societate lucrurile au stat la fel, până la urmă. Dacă eşti de partea celor mulţi nu ai de ce să-ţi faci probleme.
***
Pe lumea aceasta nu există om care să nu poată fi înlocuit. Oricât ai şti, oricâte ai putea, undeva tot există cineva care să-ţi poată lua locul. Dacă lumea ar fi plină de oameni de neînlocuit, am avea cu toţii de suferit.
***
Creierul uman a crescut de aproape patru ori în decursul a două milioane cinci sute de mii de ani. Din punct de vedere al greutăţii, nu ocupă decât două procente din masa totală a corpului, dar consumă patruzeci la sută din energie (citise el de curând într-o ca…

Eu pe cine... accept?

Acum câteva zile am avut (din nou!) un episod ... din acela... Nu ştiu cum e la voi, dar eu nu reuşesc deloc să nu le iau personal. Să vedeţi: Aia mare o muşcă din senin pe cea mică, apoi când o întreb de ce a făcut asta, mă acuză că îi acord mai multă atenţie celei mici. O criză tipică de gelozie, nu? Eu încep să mă justific şi să neg că aş acorda mai multă atenţie uneia decât celeilalte, în acelaşi timp în care o voce (educată la cursul Otiliei de "Rivalităţi între fraţi") din  capul meu îmi spune: "nu o contrazice! aprob-o! fii empatică! spune-i că o înţelegi! sunt sentimentele ei, acceptă-le! nu o contrazice, că n-ai de unde să ştii tu mai bine decât ea ce simte". Aşa că exact aşa am făcut! Roxana însăşi recunoaşte raţional că nu e adevărat ceea ce tocmai m-a acuzat (că, adică, nu îi acord mai multă atenţie Ilincăi şi nu o dau pe ea la o parte), dar că ea aşa simte!, pentru că, nu-i aşa?, ce-a avut vreodată a face raţionalul cu emoţionalul?

Şi mereu în cazuri d…

Cu dilemele la conferinţă

Image
Eu vreau libertate, ai mei mă vor responsabil! - este tema unuia dintre workshopurile conferinţei Parenting prin ochii copilului din 22 februarie. Expresia reprezintă ceea ce-şi spun toţi copiii la un moment dat! Poate nu chiar cu cuvintele astea, însă eu cam asta citesc la copiii mei în datul ochilor peste cap atunci când îi pun să facă ceva, de genul să se spele pe mâini înainte de a veni la masă, să aşeze ele masa sau să-şi facă temele.

Care-i limita dintre cele două? Până unde trebuie să le respect dorinţa de independenţă şi de unde trebuie să îi responsabilizez? Dilema asta are vreo legătură - şi care anume - cu acceptarea? (Dar despre acceptare voi mai scrie cât de curând!)


Ideea este că aş vrea să înţeleg şi punctul lor de vedere, al copiilor! E bine să vezi lucrurile şi din cealaltă perspectivă.

Aşa că mergeţi la conferinţa "Parenting prin ochii copilului"! Conferinţă de parenting cu Jody Pawel, părintele metodologiei Parent's Toolshop SUA, invitat special în Rom…

De ce citim?

Image
"Că nu e alta mai frumoasă şi mai de folos zăbavă decât cetitul cărţilor" - acesta era motto-ul unei compuneri pe care o scriam în şcoală. Căci încă din "fragedtă pruncie" mi-am pus problema de ce citim.

Citesc în română, latină şi greacă veche. Citesc în engleză, franceză, ba chiar (texte mai scurte, nu literatură) în maghiară şi greacă modernă. Am citit abecedarul, manuale, cursuri, "reader"-e. Am citit cărţi în formatul lor clasic, pe hârtie, dar am citit şi "cerneală electronică". Blogguri, emailuri, postări pe Facebook... bilete de tramvai.
Dar de ce citim?

Citim pentru a călători în timp şi spaţiu, pentru a ne explora imaginaţia. Poţi parcurge mii de kilometri prin intermediul cărţilor. Nici măcar nu e nevoie de vreo agenţie de turism, nici măcar nu trebuie să pleci din mediul recomfortant al casei, al fotoliului tău preferat, la fereastră sau acolo unde ai locul tău preferat de lectură, cu o carte de călătorii în mână, poţi să fii în Sahar…

Păr scurt - minte lungă

Image
"Păr lung - minte scurtă, păr scurt - minte lungă" - era o vorbă care se perpetuase pe la noi prin casă când eram mici.

Acuma, fiind la rândul meu mamă de fete-care-vor-părul-lung-dar-trebuie-să-meargă-la-şcoală-cu-părul-prins, şi în plus, cunoscând greutăţile mamei pe vremea aceea, m-am cam dumirit eu cine inventase sau de ce perpetua vorba asta: era mai simplu să îngrijeşti un păr scurt decât unul lung, başca pe două capete! :) Aşa că apela la orgoliul nostru, care ne vroiam deştepte, deci cu mintea lungă, mai degrabă decât viceversa :)

Cu timpul, mi-am lăsat şi menţinut părul lung, la început poate că din spirit de frondă faţă de "mai înainte vreme". Apoi cred că mi-a plăcut şi mie cu părul lung, pentru că tot încercam diverse nuanţe şi culori pe el - îmi amintesc că prima dată, prin clasa a 8-a, mi-am pus în păr albastru de metil de care ne mai dădea mama în gât când făceam puroi. Am continuat cu violet de genţiană, Henna, şampoane colorante, vopsele în nuanţe d…

Status

Image
Pe-aşa o vreme, eu m-am apucat (în sfârşit!) să sortez pozele din concediu de astă-vară. Dar pas de mai ghiceşte care poză unde a fost făcută, când am vizitat vreo 15 mănăstiri, 3 cetăţi şi nişte munţi, văi şi dealuri, în vreo 15 zile prin Moldova şi Bucovina! Şi a mai trecut şi aproape juma de an de-atunci!

Dacă reuşesc să le dau de cap, promit şi-o poveste ilustrată aici!

Produse şi concepte inedite pentru femei

Image
Am încheiat ziua de miercuri la o întâlnire de mămici bloggeriţe organizată de neobosita Mămică Urbană Ana şi White PR în cadrul primitor de la Bastilia. Nu ştiam mai nimic despre tema întâlnirii, în afară de faptul că urma să vorbim ceva "ca-ntre noi, femeile" şi că puteam să aducem şi copiii, de care urma să se ocupe Lumea lui MOMO.

După ce că am ajuns cu o întârziere impardonabilă (făcusem slalom prin ambuteiajul de pe Eminescu colţ cu Dorobanţi, când am decis să fentez aglomeraţia şi să parchez undeva mai departe de locul întâlnirii, aşa că apoi am pornit în fugă nebună, pe fete le distra goana asta şi chiar mă depăşeau mereu), nici nu înţelegeam mai nimic din discuţie. Dar am ascultat cuminte şi până la urmă m-am dumirit: Ferlidona sunt produse pentru femei, ok. Mai precis, suplimente cu acid folic pentru sarcină, teste pentru depistarea ei, "adjuvante" pentru determinarea zilelor fertile, teste pentru infecţii ale tractului urinar şi altele de acest fel. Am a…

Unde eşti, Doamne?

Nu vă supăraţi pe mine (sau n-aveţi decât!), dar nu pot să mă gândesc decât unde este Dumnezeu? Cum poate să lase oameni plecaţi să salveze alţi oameni, să cadă în munţi şi apoi să piară? Cum? Cum???

Nu numai că au pierit doi oameni nevinovaţi - pilotul şi o studentă rezidentă la medicină militară, care se oferise voluntar - , dar au pierit în încercarea de a salva alte vieţi!

Un sat întreg pleacă să îi caute, unul dintre medicii de pe avion dă semnalmentele (aproximative, ştiu) GPS de localizare şi apoi acordă şi primul ajutor colegilor, iar jandarmilor şi salvamontiştilor le ia 7 ore ca să îi găsească? 7 ore în care nu accidentul îi omoară pe cei doi, ci hipotermia şi rănile?

În ce ţară trăim? În ce lume trăim? Cum să nu te apuce depresia?

Este singurul mod în care sistemul medical românesc mai funcţionează: prin voluntariat, prin dăruirea unor medici precum cei din avionul de aseară, şi a unor piloţi ca Iovan, care îşi dedică anii de după ieşirea la pensie operaţiunilor de salvare …

Ce mai mâncăm? Tabouleh

Image
Tabouleh provine din Orientul Mijlociu, şi este un fel de mâncare vechi de sute de ani, pe bază de grâu dur. Ingredientul special principal este bulgur-ul, grâu măcinat mare. Se serveşte ca aperitiv sau salată. Merge bine şi pe felii de salată verde, şi cu lipie libaneză.

De ce aveţi nevoie pentru a prepara Tabouleh? Există multe variaţii pe aceeaşi temă, eu o să vă zic ce ingrediente am folosit eu:
- 4 legături de pătrunjel (e plină piaţa Obor de verdeaţă)
- 3 roşii potrivite (am găsit unele cu ceva gust pentru vremea asta)
- 1 ceapă potrivită (bio - din recolta de la ţară)
- 1 ceşcuţă de bulgur (pentru cine nu ştie, există în Obor în piaţa nouă, la etaj, un magazin cu tot felul de minunăţii orientale)
- zeama de la 1 lămâie (aveţi grijă cu lămâia, eu am pus cam multă şi a ieşit un pic acrişoară salata)
- sare, piper, ulei de măsline (poate şi alte condimente, dacă doriţi)

Se spală pătrunjelul şi se toacă, roşiile se taie cubuleţe, ceapa se toacă mărunt, bulgurul se înmoaie într-o ce…

Parenting fără ţipete

Image
Aseară Roxana îşi terminase temele, îşi pregătise ghozdanul pentru azi, îşi făcuse şi porţia de joacă cu păpuşile cu sora mai mică, aşa că, ce s-a gândit ea? Că are toate motivele să-mi ceară să o las la Wii. Mai ales că îi spusesem că aş vrea să-mi arate şi mie ce pot să fac eu la Wii în sistem de Fitness. Numai că - legile lui Murphy, cred - tocmai atunci lucram şi eu ceva, profitind de momentele lor de joacă nestingherită de unele singure. Aşa că s-a lovit de răspunsul meu negativ:  - Nu.  - Dar de ce? (aici şi-a însuşit lecţia cu "de ce", adică să punem întrebări, să nu acceptăm nimic aşa cum ni se dă pe tavă) - Nu ai voie în timpul săptămânii de şcoală! (de parcă săptămâna nu mai e şi de altceva!) - Dar de ce?, insistă ea. - Pentru că te oboseşte şi te culci obosită, şi dimineaţă te trezeşti greu, iar mâine nu mai dai randament la şcoală.
După multe negocieri şi încăpăţânare din partea mea (recunosc), până la urmă s-a dus supărată în camera ei, boscorodind că o să se j…

Copiii vă spun curat: vă este timpul furat!

Image
Cu toate că "Momo", cartea lui Michael Ende, este de vârstă ceva mai mare ca mine (a fost scrisă în 1973), nu ştiu de ce nu a apărut printre lecturile mele din copilărie. Poate nu era tradusă în română, poate nu o aveau la biblioteca şcolii şi nici a liceului. Cert e că abia acum - şi recunosc, şi din curiozitate, ca să văd ce-a mânat-o pe Mira să preia acest nume pentru cercul ei de activităţi pentru copii Lumea lui Momo - , mi-a picat în mână basmul-roman numit "Momo, sau strania povestire despre hoţii de timp şi fetiţa care le-a înapoiat oamenilor timpul furat". Însă chiar dacă aţi citit-o când eraţi copii, poate veţi lua în calcul să o recitiţi. Ca terapie pentru alergătura şi stresul cotidiene, măcar.

Din capul locului precizez că nu mi se pare o carte doar pentru copii. Ca, de altfel, şi alte cărţi pentru copii pe care le-am citit (mai ales în ultima vreme) cu ochii şi mintea de adult, în "Momo" am descifrat alte sensuri decât cele pentru care este…

Un ten fără... cocoloaşe

Amintirile din adolescenţa mea includ şi părţi mai puţin plăcute. Şi hai să mă rezum (cu mărturisirile despre adolescenţa mea) la... partea cosmetică, la ten, acnee şi puncte negre. Am avut din toate. Nu excesiv, dar atât cât să-mi dea ceva bătăi de cap. Şi am încercat de toate. Cel mai "extremist" mi s-a părut folosirea produselor alimentare în cosmetică. Scrub-ul cu mălai avea mereu succes. La fel şi masca de păr pe bază de ulei de măsline. Recunosc că alt fel de produse cosmetice nu mi-am preparat singură în bucătărie.

Dar asta şi pentru că nu am ştiut cum. Abia acum am văzut că se pot prepara tot felul de produse cosmetice chiar acasă, chiar în bucătăria proprie. Abia aştept să încerc câteva din cremele indicate de Alexandra Săceanu, creatoarea cosmeticelor "Lia, delicii pentru piele", la "Totul despre mame". Vă invit şi pe voi să vedeţi despre ce e vorba şi zău că o să-mi daţi dreptate!