La vârsta la care începe înlocuirea dinţilor de lapte cu cei permanenţi, Roxi a experimentat deja, din păcate, o serie de probleme dentare şi are un medic stomatolog la care merge pentru tratamente şi controale periodice.
Începutul a fost firesc, normal, ca la orice bebeluş, ba chiar mai bine, ca la carte: la vârsta de şase luni i-a ieşit primul dinţişor, primul incisiv central de jos. Nu pot să spun că a avut parte de prea multe probleme atunci – în afară de faptul că toată ziua s-a tânguit, nu prea a mâncat (era încă pe lapte matern, dar începeam treptat şi diversificarea), nu a dormit mai deloc şi nu-şi găsea locul, a făcut şi un puseu de febră, cam 38 de grade. Dar din fericire, totul a durat câteva ore, maxim pe durata unei zile (de lucru). Spre după-amiază a apărut insidios „vinovatul” şi totul s-a lămurit şi rezolvat de la sine. A fost bucurie mare în casă, am pupat-o şi felicitat-o ca de-o mare izbândă şi am dat vestea tuturor.
Şi dinţii următori au urmat liniile directoare trasate de primul. Singurele excepţii au fost pe la nişte canini, pe la vârsta de 1 an, care au ieşit „anticipat” faţă de cum scrie la carte, cu scandal mare, cu nesomn de zi, ba chiar şi de noapte, şi cu lipsa poftei de mâncare.
Dar au urmat probleme cu depozitarea deficitară a calciului, aceasta ni s-a explicat că ar fi cauza petelor negre care apăruseră la baza dinţilor pe la 1 an jumătate-doi, şi nu era, cum credeam, cunoscuta carie de biberon. Urmăream mereu să nu adoarmă cu lapte sau alte lichide în pat, oricum să nu bea nimic altceva în afară de apă după ce o spăl pe dinţi, nu a mâncat dulciuri sau îngheţată, doar fructe curate etc. Din fericire, petele acestea s-au tratat foarte bine cu remedii homeopate prescrise de doamna doctor homeopat, astfel că la ceva vreme dinţii Roxanei mele au redevenit albi ca laptele.
Aşa-numitele „măseluţe de 6 ani”au apărut pe la 5 ani, de fapt au ieşit aproape toate 4 deodată, fără prea mari ifose. Pur şi simplu, au apărut la numărătoare.
- Tooth Fairy / Zâna Măseluţă. sursa: littlerockmamas.com
Adevăratele probleme au început însă în ziua în care Roxana împlinea 5 ani – zi pe care am petrecut-o în căutarea unui medic stomatolog pedodont de urgenţă într-un oraş de provincie, căci eram în vacanţă la ţară. Copila mi se plânsese toată noaptea de dureri de măsele. Am găsit un medic care i-a tratat urgenţa şi, o dată întorşi acasă, am început tratamentele de termen lung, la un stomatolog cu mare grijă de copii, care îi premiază cu o jucărioară fiecare vizită acolo. Am fost deja chiar la un pas de câteva extracţii, la măseluţele mai cariate.
Din nou de ziua ei, un an mai târziu, când împlinea 6 ani, Roxi n-a putut să mănânce din tort – din nimic, de fapt – de durere generalizată în gură. Medicul stomatolog a pus diagnosticul: gingivită ulcero-necrotică. Aceasta este o boală periodontală, o infecţie a gingiei de cauză necunoscută. A urmat tratament de durată, iar tratament de prevenţie urmează încă şi acum – clătire cu apă de gură medicinală şi badijonări cu diverse geluri.
Acum erupţia dentară continuă, căci i-au căzut primii doi dintre dinţii de lapte, cei care îi ieşiseră la 6 şi 7 luni, şi i-au ieşit deja pe locul gol dinţii permanenţi. Urmează incisivii de sus, care se mişcă şi ei.
Bebeluş fiind, sora mai mică a copiat comportamentul celei mari: şase luni primul dinte (cu care a şi muşcat sânul matern, punând astfel capăt şi alăptării prea anevoiase) şi „scandal” doar la canini, pe la vârsta 1 an. Sper că numai la atât să se reducă asemănările şi să nu copieze şi problemele.
Articol scris la sugestia Qbebe.ro.
No comments:
Post a Comment