Bipedă iar

Vineri am sărbătorit faptul că mă simt mai bine, că pot să mă mişc fără (prea mari) dureri prin casă şi că pot să stau chiar în picioare câteva minute ... am marcat momentul, ziceam, făcând mâncare. Am fost atât de harnică încât m-am riscat să fac şi felul 1 (supă de pui cu găluşte de griş), şi felul 2 (pilaf cu carne de pui), ba chiar şi desert (prăjitură negresă). Toate, preferatele fetelor - dar nu numai ale lor, căci mâncare făcută vineri peste zi (cu momentele de odihnă pentru picior aferente), azi, luni, nu mai e niciun strop.

By the way - sunt deschisă la sugestii de feluri de mâncare care să nu necesite stat mult în picioare pentru pregătire.

Iar azi am chiar tupeul să plec de-acasă cu maşina! Am făcut ieri proba, am făcut o mică plimbare prin cartier, printre case, pe străduţe, şi m-a ţinut bine piciorul pe acceleraţie şi frână. Aşa că azi plec să iau copilu de la şcoală şi mai încolo, şi pe grădinar de la grădiniţă.

Aşa-i că nu v-am povestit de maşina mea cea nouă? E albă, că nu mai aveau roşie modelul ăsta, şi are 3 luni. Iar numărul de înmatriculare l-am luat "la rând" (după o coadă de vreo 5 orela serviciul de înmatriculări auto, dar asta e altă poveste). Însă i-am găsit ulterior semnificaţii numărului TLP:
Tulip, adică ea este The White Tulip
Sau mai bine The Little Prince, sau mai degrabă, Princesses, adică noi, fetele care mergem cu ea.
Hahaha, ce potriveală!!! :)

LE: Da' cine-a pus gropanu-n drum??? Că în cele vreo 3 săptămâni cât nu le-am văzut, mari s-au mai făcut gropile de pe drumurile noastre toate! Slalom, frate, tre' să faci printre ele!