Doar o vorbă să mai spun

O prietenă a mea a renunţat (temporar) recent la serviciu, pentru că se săturase de compromisuri. Vroia o viaţă mai bună, mai liniştită, cu mai mult timp pentru copiii ei, cu mai mulţi nervi rămaşi întregi la sfârşitul zilei.
Felicitări, D.! Şi mult succes! Să-ţi găseşti calmul şi liniştea pe care le ştiu şi le admir de mult la tine!
Viaţa chiar poate să însemne şi altceva decât fuga la grădiniţă dimineaţa, la birou, criză, scandaluri, nervi, apoi la grădiniţă după copii după-amiaza, parc, activităţi extra-şcolare, acasă, mâncare, curăţenie, vârtej, du-te vino, nebunie, nebunie, nebunie!
Dacă n-aş înţelege asta nici eu, care sunt în vacanţă pe perioadă nedeterminată, atunci cine?

Comments

Popular posts from this blog

Prin ce chinuri te trece o fiică (pre)adolescentă

Odiseea popririi pe cont... și morala din fabule

Sorcova vesela - the new milestone