Tuesday, January 18, 2011

Barbaria în biserichia... în România

Se ştie că nu prea sunt dusă la biserică, dar obiceiurile din ultima vreme mă fac să cred că am sărit rău de tot peste lecţia asta.

Acum vreo lună, la un botez, după ce a fost copilul botezat, popa lasă pruncul în pragul altarului (nu e cazul să mă scuz că nu cunosc terminologia, şi deci nu ştiu exact cum se cheamă locul acela). Dar ştii cum? Direct pe jos! Copil de 2-3 luni, proaspăt îmbăiat în căldarea de botez, îmbrăcat în cele hăinuţe de gală, popa îl pune direct pe podea! De unde vine naşa să-l ia, dar popa uitase să-i explice obiceiul şi să-i zică să vină... E drept, la acel botez naşa era grecoaică, aşa că m-am gândit atunci că poate a venit cu ceva obiceiuri din Elada şi i le-a cerut popilor.

Duminica asta, la alt botez, tot o fetiţă, popa dă să înceapă - şi ia de pe masă ce credeţi? Un microfon! Cred că se credea la Eurovizion undeva, că eu până acum n-am mai văzut slujbă de botez, cu lume puţină şi toţi adunaţi pe lângă el, destul de tineri, deci nu tari de urechi, şi popa vorbind la microfon. Nici el nu era prea bătrân, să zici că nu-l mai ţine vocea. Şi la final s-a repetat faza cu plasat pruncul pe jos! Prunc despre care fusese avertizat că e bolnăvior, cu o zi înainte se externase din spital cu scopul botezului.

Deci, sunt eu deplasată, sau începe biserica ortodoxă să se barbarizeze în aşa hal?

5 comments:

  1. las' c-am fost eu la un botez romano-olandez. era sa-l bata neamurile batave pe popa ca ineca plodu!:))

    ReplyDelete
  2. Botezul nu este o inventie a "popilor" ci o taina a Bisericii din care facem parte toti cei ce suntem crestini-ortodocsi, deci si dvs. Trebuie sa fim sinceri fatza de noi insine. Daca nu cunoastem medicina, nu avem dreptul moral de a acuza doctorii chirurgi de barbarie, atunci cand acestia sunt nevoiti sa taie in carne vie...
    Iertati-ma.

    ReplyDelete
  3. @cosmin - Vă iert. Mai ales că eu nu judec botezul, ca atare, ci aceste două practici mai noi, de care nu ştiam până acum: pusul copilului direct pe jos şi slujba la microfon (aceasta din urmă mai că aş fi tentată să o înţeleg). Credeţi-mă, am asistat la multe botezuri, eu însămi am botezat (ca naşă) în religia creştin-ordoxă. Însă până acum nu am mai văzut copii puşi direct pe jos, în pragul altarului. Dacă ar fi o practică curentă, ar fi trebuit s-o mai fi văzut... mă gândesc...

    ReplyDelete
  4. "Cate bordee, atatea obicee" Va inteleg si va dau dreptate in privinta anumitor lucruri, doar ca noi avem libertatea de a cauta si de a gasi un loc in care inima noastra sa afle pacea. Chiar si asa nu putem vorbi de Biserica pe un ton anecdotic, caci Biserica este mama noastra cea care ne-a nascut pentru vesnicie, Biserica este mama pe care noi am parasit-o, careia nu-i mai "telefonam" cu vreo rugaciune, pe care nu o mai cercetam, de care ne amintim doar pentru a-i vadi neputintele, slabiciunile...
    Iertati-ma, din nou.

    ReplyDelete
  5. eu cred ca cel pe care trebuie noi,(muritorii de rand, inclusiv preotii)trebuie sa-l redescoperim, sa-l cautam este Dumnezeu si nu biserica. Sunt de acord cu tine ca "Cate bordee, atatea obicee" dar preotii din ziua de azi nu mai respecta deloc obiceiurile, inventeaza ritualuri noi sau mai rau le uita pe ceve vechi transmise din mosii stramosi. Deci cel pe care il cautam noi este Dumnezeu nu Biserica. In fata lui trebuie sa ne deschidem inima si sufletul

    ReplyDelete

Stop joc

După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici. Ne vedem pe ancailie.ro, dacă mai vreți să mă citiți, anyone. :)