23 august. O zi...

Post neinteresant, doar o cugetare personală la finalul zilei...

Ziua a început cu mine tăindu-mă la picior într-o sârmă ruginită de prin curte. Cică nu e sârmă, ci "plasă de Buzău". De parcă denumirea lucrului care provoacă o rană ar putea să ajute vindecarea rănii. Sper să nu fie nevoie de antitetanos. Constat că nu mi-e frică de sânge, nu mi-e frică să pun spirt pe rană, dar mi-e frică de mers la spital ca să "declar" tăietura şi să cer injecţia.

Mai târziu, mi-am cumpărat în sfârşit un portofel ca să-mi schimb ruptăcitul cu care umblu de ani de zile, doar că acasă am constatat că are un defect ce-l face inutilizabil. Asta pe lângă faptul că nu se umple singur, dar ăsta e defect constatat la toate modelele pe care le-am avut eu până acum.

Mai târziu, mi-am pierdut cumpătul şi am ţipat la fete - şi pentru ce? Pentru că se certau şi una (aia mare) o stârnea şi enerva pe cealaltă (aia mică), care se lamenta şi plângea cu voce şi lacrimi de crocodil. Big deal! Parcă nu se întâmplă des asta? Dar când am răbdare şi le întreb dacă e nevoie să intervin, mereu îmi spun că se descurcă singure, şi chiar se descurcă să-şi rezolve conflictul. Azi n-am avut răbdare.

Pe seară am dus fetele la bazin, unde am aflat că s-a scumpit abonamentul, ba chiar m-au mai scos şi datoare pentru şedinţe din urmă, deşi ştiu că am plătit la zi! Plus că nici nu am participat la şedinţele pe care ni le imputau, doar că luată ca din oală, m-am pierdut cu firea şi a reieşit că ne face instructorul cadou nouă acele şedinţe, să mă mai simt şi obligată pe deasupra!

Acuma, e drept accidente se mai întâmplă, se mai taie lumea. Lucruri defecte mai există, nu o fi portofelul ăsta primul, măcar să am eu bani, că pot să-i ţin şi la batistă, ca bunica. De enervat se enervează toată lumea, mai ales pe căldura asta. Şi ce dacă s-a scumpit abonamentul, există şi alternative mai ieftine (gimnastică, biciclit, alergat...).

Dar când se întâmplă una după alta în aceeaşi zi, pe fundalul unor alte mărunte lucruri care te agită fără să-ţi dai seama, începi să te gândeşti la o mega-conspiraţie împotriva ta!

Mai bine mă duc să mă culc. E şi mâine o zi. Mai bună, sper!