Diversificarea: 3-7-12-17-21

Ce credeţi că reprezintă cifrele de mai sus?

Nope, n-aţi ghicit, nu e număr de telefon. Nici măsuri de pantofi, nici kilograme. Aceste numere apar în titlul unei foi de hârtie primită de la medicul pediatru acum... hăt, aproape 7 ani, foaie care are drept subtitlu: Diversificarea alimentaţiei. Şi reprezintă, de fapt, orele de masă aproximative pentru un sugar sănătos, la vremea diversificării. La noi erau alte ore, aproximativ 8-11-14-17-20, deci tot 5 mese, însă fără cea de noapte. Masa de dimineaţa, de prânz, de seara şi două gustări între mese. Ca şi acum, de altfel, la 7 ani de atunci şi încă un copil apărut şi "diversificat" între timp. Diferenţa constă în mâncarea propriu-zisă.

Hârtia asta despre care vă povestesc, primită de la medicul pediatru prin 2005, îmi serveşte ca "reminder", căci unele dintre lucrurile acestea sunt de mult ascunse în memoria mea selectivă. Cât priveşte indicaţiile doctorului, acestea erau şi sunt şi acum pur orientative, ne-au ghidat, dar nu ne-au făcut să ne blocăm, să ne cramponăm în ele.

Astăzi povestesc despre condiţiile diversificării şi ordinea introducerii alimentelor, iar în zilele următoare voi reveni cu modificările în alimentaţie şi ceva reţete pentru primele alimente solide - ştiu că e plin netul de reţete, dar vorbesc doar de experienţa noastră în domeniu. Post scris la invitaţia Qbebe.ro, dar cu gândul şi la mămicile care trec zilele astea prin "furcile caudine" ale diversificării alimentaţiei.

Condiţiile pentru diversificare, expuse pe-atunci de pediatra noastră, prevedeau ca bebeluşul să aibă cel puţin 4 luni (6 era chiar mai indicat), şi cel puţin 6 kilograme. Iar cantitatea de mâncare (lapte, până la diversificare) pe care o primeşte copilul la o masă să fie de aproximativ 150-200 gr. - variaţiile vin din diferenţa de apetit a copilului de la o masă la alta, de la o zi la alta.

Roxi a mâncat toată brânzica de casă.
Ordinea introducerii alimentelor:

- toate cele ce urmează mai departe noi le-am decalat cu 2-3 luni faţă de recomandarea medicului, adică am mers cu alăptarea exclusivă până mai târziu. Roxana a început să pună gura pe sucul de fructe pe la 4 luni, din motive de constipaţie, încercam să găsesc un remediu natural. Altfel, abia de pe la 6 luni putem vorbi de diversificare poropriu-zisă.

3-4 luni
- suc de fructe: măr, morcov, portocală, piersică. Roxi a început cu măr dar l-a refuzat, am trecut pe morcov, pe care l-a acceptat bine (şi cu rezultate bune pentru burtică), şi abia mai târziu am revenit la măr, pe care acum l-a primit.

4 luni
- făinos cu lapte
- pulpă de fruct (mere rase, piure de piersici - fetele mele au mâncat bine şi fructul pasiunii şi alte fructe de la borcănele, în funcţie de vârsta recomandată pe ele)
- supă de zarzavat
- piure de legume
- măr copt, banană

5 luni
- carne de pui, vită
- brânzică de vaci preparată acasă

6 luni
- ou fiert tare, numai gălbenuş (se începe cu o optime de gălbenuş şi se creşte treptat până se ajunge la un gălbenuş) la 2-3 zile, nu mai mult, până la vârsta de 1 an
- ficat de pasăre fiert
- tomată opărită şi decojită, fără seminţe, pasată, cu gălbenuş de ou, brânză de vaci
- pere coapte (miez)

7 luni
- iaurt cu conţinut redus de grăsime (pe cât posibil, natural şi chiar făcut în casă)
- smântână (iniţial în cantităţi foarte mici, inclusă într-un preparat, apoi până la 1-2 linguriţe pe zi până la 1 an)

8 luni
- făinos (cereale, biscuite) cu gluten şi făină de grâu (acum preparatele, inclusiv pâinea, au pe pungă atenţionarea de gluten sau ne-gluten) - tăiţei, fidea, pâine
- ciorbiţe de pui, perişoare, acrite cu borş
mămăliguţă cu brânză de vaci

10 luni
- peşte alb rasol (şalău, ştiucă, păstrăv)
- legume zdrobite (nu mai sunt complet pasate)
- orez cu lapte

după 1 an
- albuş de ou
- miere de albine
- caşcaval, telemea, unele prăjituri de casă

peste 3 ani (adică nu mai devreme de 3 ani)
- nuci alune, arahide
- ciocolată, cacao
- fragi, mure, căpşuni, zmeură, dude (au potenţial alergen)
- fasole, mazăre, linte, soia, varză (au potenţial periculos pentru stomăcelul insuficient dezvoltat mai devreme)
- mezeluri (cât mai târziu posibil, cât mai naturale, adică doar carne uscată)
- carne de porc, oaie (cu oaia, personal nu am nimic, în alte culturi copiii încep cu carne de oaie, de exemplu. Dar carnea de porc e periculoasă şi la oamenii mari)
- McDonalds (vine o vreme când nu mai puteţi ocoli fastfood-urile, dar măcar faceţi o regulă: o dată pe lună sau aşa ceva)

Soră mai mare hrănindu-şi sora mai mică.

Acuma, cum spuneam: cele de mai sus sunt doar orientative, nu trebuie urmate ad litteram. Mai intervine aici şi flerul personal al fiecărei mămici şi tipul de mâncăcios al copilului.

Comments

Popular posts from this blog

Prin ce chinuri te trece o fiică (pre)adolescentă

Odiseea popririi pe cont... și morala din fabule

Sorcova vesela - the new milestone