Azi dimineaţă m-am trezit cu un sentiment de... mulţumire. (completare: după muuulte dimineţi cu pleoape grele, cu ţâfnoşenie morocănoasă).
Nu auto-mulţumire, nu auto-suficienţă.
Ci mulţumesc pentru tot ce am, tot ce avem, tot ce am realizat, tot ce mi s-a dat.
Pentru copiii sănătoşi, pentru casa nouă, pentru soţul înţelegător...
Pentru picioarele de pedalat (am bicicletă nouă!) şi de alergat (azi, prima zi dintr-un program de alergat!), pentru ochii de admirat (răsăriturile de soare la geamul dormitorului), pentru mâinile de mângâiat (copii năzdrăvani, gălăgioşi, dar ai mei!). Pentru cărţile de citit, pentru rufele de călcat, pentru borcanele de umplut cu zacuscă...
Mulţumesc!
Despre una, despre alta, ce mai facem, ce mai citim, sau ce gânduri mai gândim.
Monday, September 10, 2012
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
Stop joc
După aproape 10 ani de Blogspot, mă opresc aici. Ne vedem pe ancailie.ro, dacă mai vreți să mă citiți, anyone. :)
-
În vacanţa de după vacanţă am fost la munte. La munte era zăpadă. Multă şi frumoasă zăpadă. La munte se schiază. Roxana a făcut cunoştinţă c...
-
Dacă tot am umblat la dosarul cu “evenimente de care m-am bucurat, și nu am apucat să împărtășesc și altora”, hai să vă povestesc despre Bo...
No comments:
Post a Comment