Mama e numai una


Mai ştiţi bancul ăla de pe vremea împuşcatului?
Bulă primeşte la şcoală, împreună cu colegii lui, tema: "Scrieţi o compunere cu titlul Mama e numai una".
Bulă merge acasă, scrie, iar a doua zi citeşte compunerea în faţa clasei:
"Aseară mama m-a trimis să iau două banane pe care le păstra ea în cămară. Dar eu am venit înapoi ţipând: Mama, e numai una!"

Fără nicio legătură cu bancul, am dat peste chestia asta pe net, şi mi-a plăcut:

"How we love our mothers"
At 6 years old: "Mommy, I love you!"
At 10 years old: "Mom, whatever!"
At 16 years old: "My Mom is so annoying!"
At 18 years old: "I wanna leave this house!"
At 25 years old: "Mom, you were right!"
At 30 years old: "I wanna go to Mom's house!"
At 50 years old: "I don't wanna lose my Mom!"
At 70 years old: "I would give up everything for my Mom to be here with me!"

Comments

Popular posts from this blog

Odiseea popririi pe cont... și morala din fabule

Prin ce chinuri te trece o fiică (pre)adolescentă

Satul, încă frumos