Prietenii naturii

De ceva vreme - nu multă vreme, recunosc - am început să duc şi eu pet-urile şi hârtia la tomberoanele acelea speciale pentru recuperare selectivă. Doar atât strâng separat - peturi şi alte ambalaje de plastic, pe de o parte, şi hârtie de la ambalaje, cutii de carton sau reclame din cutia de scrisori, pe de altă parte. Mai rar am şi câte o sticlă, pe care o duc tot acolo.

Cineva mi-a spus că a văzut într-o zi cum se ridicau cele trei recipiente mari, iar conţinutul lor era vărsat, pe rând, prin fundul recipientelor, într-o aceeaşi remorcă mare a unui camion, deci cum ar veni, la un loc. Recuperare selectivă la grămadă.

Altcineva mi-a spus că ştie că sunt ridicate "selectiv", dar la destinaţie se întâmplă acelaşi lucru, conţinutul este pus laolaltă, pentru că, chipurile, n-ar deţine şi tehnologia cu care să facă să continue procesul celor 3 R (Recuperare, Recondiţionare, Refolosire, dacă vă mai amintiţi din epoca de piatră).

Şi alte voci am mai auzit că s-ar face operaţiunea de recuperare de la populaţie doar ca să bifeze şi acest "deziderat de partid", ca să educe, cum ar veni oamenii cu principiul. Dar că mai departe nu se întâmăplă nimic "green".

Eu una, nu prea aş vrea să dau crezare vorbelor astea pe la colţuri. Dar cred că şi dacă se reuşeşte doar acest lucru - educarea populaţiei să se ducă cu sticla goală de la suc la centrul de colectare - şi tot e o luptă câştigată! Nu şi războiul, e adevărat.

Voi ce credeţi, peturile ajung tot combustibil poluant sau sunt recuperate, recondiţionate, refolosite?

Comments

Popular posts from this blog

Prin ce chinuri te trece o fiică (pre)adolescentă

Ruşine, arbitrelor!

Sorcova vesela - the new milestone